AVIZ

referitor la proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ

pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de Convergență și pentru modificarea unor acte normative

 

 

            Analizând proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de Convergență și pentru modificarea unor acte normative, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 354 din 26.10.2023 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D1077/26.10.2023,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

         În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,

         Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:

         1. Prezentul proiect are ca obiect de reglementare aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023, în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de Convergență, respectiv modificarea și completarea unor acte normative.

         2. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

         3. Ca observație generală, față de sistematizarea ideilor în textul legislativ în ansamblul său, întrucât ne aflăm în prezența a două categorii de dispoziții, diferențiate din punct de vedere al naturii reglementării (și anume unele de sine stătătoare, iar altele de modificare și completare, ce sunt prezentate într-un mod amalgamat, în sensul că cele ce au un caracter de sine stătător sunt intercalate cu cele ce vizează evenimente legislative asupra altor reglementări), opinăm în sensul în care, pentru asigurarea unei succesiuni logice a soluțiilor legislative preconizate, ca redactarea textului proiectului să fie precedată de întocmirea unui plan de grupare a ideilor în funcție de conexiunile și de raportul firesc dintre ele, în cadrul concepției generale a reglementării. Astfel, pentru a asigura coerență, fluiditate și o facilă înțelegere a normelor, apreciem că ar trebui ca elementele structurale modificatoare să fie plasate în finalul actului normativ, iar prezentarea acestora să se realizeze în funcție de simetria categoriilor juridice aferente fiecăruia, în raport de numărul și anul adoptării lor.

         4. La titlu, pentru evitarea repetiției a prepoziției „pentru”, cursivitatea conținutului, precum și exprimarea exactă a obiectului de reglementare, propunem ca acesta să aibă următoarea formulare:

„Ordonanță de urgență privind aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023, în vederea încadrării în ținta de deficit bugetar asumată prin Programul de Convergență, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”.

         5. Privitor la conținutul per ansamblu al preambulului, față de redactările „Având în vedere”/„Având în vedere că” și „Luând în considerare că”/„Luând în considerare faptul că”/„În considerarea”, existente în debutul paragrafelor ce alcătuiesc această parte constitutivă, în scopul eliminării uzitării repetitive a acestora, recomandăm înlocuirea cu unele echivalente semantic, cum ar fi „Ținând cont”, „Deoarece” și altele asemenea.

         La paragraful al doilea, acronimele „ESA” și „PIB” vor fi redate in extenso, observația fiind valabilă și la paragraful al șaselea teza finală, cu privire la acronimul „TFUE”.

         La paragraful al cincilea, pentru unitate terminologică cu Decizia Consiliului Uniunii Europene 2021/0309 (NLE) din 28 octombrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de redresare și reziliență al României, titulatura „Planul Național de Redresare și Reziliență” trebuie înlocuită cu varianta  „Planul Național de Redresare și Reziliență al României”.

         La paragraful al șaselea teza I, potrivit uzanței normative, se impune prevederea emitentului și a titlului Regulamentului (UE) 2021/1060, astfel: „Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize”.

         De asemenea, în cadrul tezei finale din cadrul aceluiași paragraf, apreciem că este necesară reanalizarea textului, în actuala redactare acesta excedând enunțului specific unei asemenea părți constitutive, conform art. 43 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare. În măsura menținerii acestei teze, se va aplica, pentru identitate de rațiune, observația învederată în cadrul paragrafului anterior (pct. 5), cu privire la prevederea emitentului și a titlului Regulamentului (UE) 2021/241, astfel: „Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență”. În același registru, precizăm faptul că, în finalul textului, va trebui menționat titlul Regulamentului (CE) nr. 1467/97, („Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv”), urmând a fi revăzute trimiterile instituite la art. 3 alin. (5) și la art. 5 alin. (2) din acest regulament.

         Totodată, articolele și alineatele invocate vor fi prevăzute în formă abreviată („art.” și „alin.”).

         6. La art. I alin. (1) partea introductivă, avem în vedere textul „... autorităților și instituțiilor publice astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, ...”, cu referire la sintagma „autorităților și instituțiilor publice”. Astfel, subliniem faptul că dispozițiile art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, definesc expresia „instituții publice”, iar prevederile art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, expresia „instituții publice locale”, astfel încât, pentru concordanță cu cele exprimate, este de evaluat posibila reconfigurare a acesteia. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.

         La alin. (5), pentru considerente de ordin gramatical, se impune inserarea unei cratime între cuvintele „administrativ teritoriale”.

         La alin. (6), pentru asigurarea clarității și predictibilității în aplicare, recomandăm reformularea normei, după cum urmează:

          „(6) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), în situații excepționale, temeinic justificate, ordonatorii principali de credite sau, după caz, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în situația unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, pot elabora un memorandum privind încheierea de angajamente legale și depășirea limitelor de plăți la titlul de cheltuieli bugetare „Bunuri și servicii, transmis spre aprobare Guvernului”.

         Pentru aceleași considerente, propunem reformularea art. II alin. (4), astfel:

         (4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), în situații excepționale, temeinic justificate, ordonatorii principali de credite sau, după caz, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în situația unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, pot elabora un memorandum privind încheierea de angajamente legale și depășirea limitelor de plăți pentru categoriile de cheltuieli de investiții prevăzute la art. 381 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 46 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, transmis spre aprobare Guvernului”.

     Astfel, în redactarea propusă pentru art. II alin. (4) din proiect, avem în vedere analizarea propunerii de extindere a sferei de aplicabilitate a excepției instituite, în sensul de a fi avute în vedere, pe lângă eventualele aprobări ale unor depășiri de limite de plăți aferente categoriilor de cheltuieli de investiții vizate (alin. (2)), și aprobarea încheierii unor angajamente legale (alin. (1)), în situații excepționale, temeinic motivate prin memorandum. Exempli gratia, încheierea unor noi angajamente legale, ca ipoteză de excepție, poate fi justificată de necesitatea asigurării condițiilor pentru organizarea și funcționarea optimă, în virtutea atribuțiilor și responsabilităților deținute, a instituției publice semnatare a memorandumului.

         7. La art. II alin. (2), întrucât instituirea unei norme de trimitere la o prevedere care, la rândul ei, trimite, la alta dispoziție nu este recomandată de art. 50 alin. (1) teza finală din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunem ca, la prima utilizare în text, să se scrie „la art. I alin. (1)” în locul sintagmei „la alin. (1)”.

         8. La partea dispozitivă a art. III, pentru respectarea uzanței normative, după precizarea titlului Ordonanței Guvernului nr. 25/2001 va fi prevăzut editorialul în care aceasta a fost publicată, informație plasată între virgule.

         De asemenea, pentru un spor de rigoare normativă, se va scrie „aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2002” în loc de „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 117/2002”. Pentru identitate de rațiune, observația este valabilă și la art. IV.

         Totodată, conform rigorilor normative, expresia „alin. (11)-(12)” trebuie să figureze sub forma „alin. (11) și (12)”.

         În textul prevăzut pentru art. 7 alin. (12), pentru a corespunde din punct de vedere redacțional cu norma de trimitere la „alin. (1)”, dar și pentru uzitarea unui limbaj propriu stilului normativ, propunem scrierea construcției „...sau alte surse legal constituite în condițiile alin. (1).” sub forma construcției „...sau alte surse de finanțare legal constituite în condițiile prevăzute la alin. (1).”

      Amintim și faptul că, pentru a oferi eficiență juridică normei, în contextul marjei de intervenție a Companiei Naționale de Investiții „C.N.I.” – S.A., considerăm că este necesară completarea textului, prin adăugarea, în finalul acestuia, a sintagmei „(…), cu respectarea contractelor perfectate”.

         9. La art. V alin. (1), pentru acuratețea exprimării, precum și fluiditatea textului, propunem ca redactarea „...prevederile art. 31 și ale art. 41 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, și de la prevederile art. 11 alin. (1) ...” să fie redată astfel: „...prevederile art. 31 și art. 41 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, precum și de la prevederile art. 11 alin. (1) ...”.

Totodată, pentru redarea exactă a actualului status legislativ al reglementării, sintagma „cu modificările și completările ulterioare”, ce figurează după titlul Legii nr. 164/2014, trebuie înlocuită cu formularea „cu modificările ulterioare”. Observația este valabilă pentru toate situațiile identice din proiect.

         10. La art. VI alin. (1), pentru întregirea informației juridice, după titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019, trebuie să fie inserată  mențiunea „aprobată prin Legea nr. 224/2019”.

         11. La art. VII, în finalul textului, se va scrie, cu referire la evenimentele legislative aduse actului normativ în discuție, „cu modificările și completările ulterioare” în loc de „cu modificările ulterioare”.

         12. La art. VIII alin. (1), în acord cu publicația Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  1214 din 19 decembrie 2022, raportarea la „Legea nr. 368/2022 a bugetului de stat pe anul 2023,” se va realiza sub forma „Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr. 368/2022”.

         13. La art. IX, în legătură cu redactarea „potrivit legii”, avem în vedere prevederile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd faptul că, dacă norma la care se face trimitere este cuprinsă în alt act normativ, este obligatorie indicarea titlului acestuia, a numărului și a celorlalte elemente de identificare.

         14. La art. XI, pentru suplețe, propunem eliminarea textului „precum și sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul”, urmând ca acesta să debuteze astfel:

         „Art. XI - Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor, comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București destinate finanțării....”

         15. La art. XIII alin. (1), pentru folosirea unui limbaj juridic consacrat, propunem ca formularea „se pot aloca, pe bază de hotărâri ale Guvernului...” să fie scrisă sub forma „se pot aloca, prin hotărâri ale Guvernului...”.

         16. La art. XV, pentru rigoarea redactării, propunem ca norma de trimitere la dispozițiile Legii nr. 368/2022 să fie redactată astfel: „prevăzute în anexa nr. 7 nr. crt. 43 din Legea nr. 368/2022”.

         17. La art. XVIII, partea dispozitivă, pentru o informare completă, propunem ca exprimarea „publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 830 din 14 septembrie 2023, după alineatul (3)...” să fie redată sub forma „publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 14 septembrie 2023, cu completările ulterioare, după alineatul (3)...”.

         18. La art. XIX alin. (1), pentru corectitudine, propunem ca în loc de „prevăzute la alin. (2) al art. VIII” să fie scris „prevăzute la art. VIII alin. (2)”.

      La alin. (2), pentru precizie, este necesar ca trimiterea la „alin. (3)” să fie făcută la „alin. (1)”, întrucât acest articol nu este alcătuit din trei alineate.

         19. La art. XXI alin. (1), având în vedere că Legea nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este prima dată citată, este necesară menționarea titlului, respectiv: „Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, ...”.

         20. La art. XXIII, pentru suplețea normei, va fi eliminată  menționarea titlului Legii nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, acesta fiind prevăzut în antecedența proiectului.

         21. La art. XXIV, în legătură cu evenimentele legislative suferite de Legea nr. 69/2010, pentru o informare completă, sintagma  „cu modificările și completările ulterioare” va fi înlocuită cu formularea „republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

         22. La art. XXV alin. (3), opinăm în sensul reformulării normei propuse, pentru următoarele considerente:

         a) în măsura reținerii, în ipoteza analizată, a unei competențe partajate între organele de inspecție economico-financiare din cadrul Ministerului Finanțelor și Curtea de Conturi, în ceea ce privește constatarea contravenției prevăzute la alin. (1) din cadrul aceluiași articol și aplicarea sancțiunii contravenționale aferente, în raport de calitatea ordonatorului principal de credite contravenient (la nivel central sau, după caz, local), este necesară circumstanțierea textului, în sensul celor precizate;

         b) în cazul în care intenția inițiatorului nu a avut în vedere distincția precizată la lit. a), vor fi luate în considerare:

         - principiul conform căruia un contravenient nu poate fi sancționat pentru aceeași faptă, cu aceeași încadrare, decât o singură dată (non bis in idem);

         - eficiența acțiunilor de control în baza cărora ar fi constatată săvârșirea unor asemenea contravenții, din perspectiva atribuțiilor specifice, cu luarea în considerare a termenului de prescriere a aplicării sancțiunii amenzii contravenționale.

 

                                           PREȘEDINTE

 

Florin IORDACHE

 

București

Nr. 993/27.10.2023